lustru
- LÚSTRU1 s.n. Strălucire naturală sau obținută prin procedee artificiale a suprafeței unui obiect; luciu. ◊ Expr. Sărăcie cu lustru = sărăcie mare, sărăcie lucie. ♦ Aspect lucios pe care îl capătă unele obiecte, stofe etc. din cauza uzării. ♦ Luciu imprimat fețelor obiectelor de încălțăminte printr-o prelucrare corespunzătoare. ♦ Fig. (Peior.) Spoială, strălucire aparentă; superficialitate. – Din fr. lustre, it. lustro.
- LÚSTRU2, lustri, s.m. Interval de cinci ani. – Din fr. lustre, lat. lustrum.
- LÚSTRU3 s.n. v. lustră.
- Sinonime: LÚSTRU s. 1. luciu, strălucire, (înv.) perdaf. (~ unei suprafețe.) *2. (fig.) pospăială, spoială. (~ de cultură.)
- Ortografie: lústru (interval) s. m., art. lústrul; pl. lustri, art. lústrii
- Ortografie: lústru (strălucire) s. n., art. lústrul; pl. lústruri
Exemple pentru lustru
- Couldn't connect to MySQL
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2024 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia