lulea
- LULEÁ, lulele, s.f. Obiect cu care se fumează, alcătuit dintr-o parte mai groasă și scobită, în care se pune tutunul, și dintr-o țeavă (îndoită) prin care trece fumul; pipă; p.restr. găvanul pipei. ◊ Expr. (Adverbial) Îndrăgostit (sau amorezat) lulea = foarte îndrăgostit. ♦ Cantitate de tutun cât încape în găvanul unei pipe. [Var.: (reg.) liuleá s.f.] – Din tc. lüle.
- Sinonime: LULEÁ s. v. pipă.
- Ortografie: luleá s. f., art. luleáua, g.-d. art. lulélei; pl. luléle
Exemple pentru lulea
- Albatrosul
Ades, pentru a râde, un grup de marinari
Prind albatroși, mari păsări călătorind pe mare,
Care-nsoțesc pe drum, trândavi și solitari,
Corabia brăzdând genunile amare.
Ce greu le vine lor pe punte să se miște,
Stângaci și rușinoși, doar în azur sunt regi,
Acum jalnic își lasă aripile de vise
Ca vâslele s-atârne pe malurile reci.
Acest drumeț cu aripi e strâmb și vlăguit!
Când nu se scaldă-n unde e comic și pocit!
Unu-i agață pliscul cu gâtul de lulea
Și altul șchiopătează pentru a-l imita!
Poetul e asemeni cu-al nourilor prinț
Ce râde de săgeată, cu viforu-i deprins;
În surghiun pe pământ de huiduieli e prins,
Gigantele aripi de umblet l-au desprins. (Charles Baudelaire)
» mai multe citate despre lulea...
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2026 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia