istorisire
- ISTORISÍRE, istorisiri, s.f. Acțiunea de a istorisi și rezultatul ei; povestire. ♦ (Concr.) Creație literară în care se istorisește ceva. – V. istorisi.
- Sinonime: ISTORISÍRE s. 1. v. povestire. 2. v. narațiune.
- Ortografie: istorisíre s. f., g.-d. art. istorisírii; pl. istorisíri
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2026 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia
