iar
- IAR adv., conj. I. Adv. 1. Încă o dată, din nou; iarăși. 2. De asemenea, la fel. II. Conj. 1. (Adversativ) Dar, însă. 2. (Copulativ) Și. [Var.: iáră adv., conj.] – Et. nec.
- Sinonime: IAR adv. 1. iarăși, (înv.) rutes. (A venit ~ pe la noi.) 2. v. tot.
- Ortografie: iar/iáră adv., conjcț.
Exemple pentru iar
- De puține vorbe înțeleptul înțelege iar nebunul nici când urechile i le spa
- Trebuie să fie vreme frumoasă, iar vântul slab.
- Tăcerea este de aur, iar vorba de argint.
- Unii oameni sunt cu minte, iar alții sunt altminteri.
- Așadar iar e aici?
- Care va să zică iar e aici?
- Va să zică iar e aici?
- Când vine bătrânețea, se trece și se stinge floarea vârstei, iar tinerețea se isprăvește odată cu floarea vârstei omului matur, copilăria cu tinerețea, iar pruncia moare întru copilărie, iar ziua de ieri în cea de azi, iar astăzi va muri în ziua de mâine; nimic nu rămâne, nici nu e mereu același. (Michel de Montaigne)
» mai multe citate despre iar...
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2026 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia
