holtei
- HOLTÉI1, holtei, s.m. Bărbat necăsătorit; burlac, becher, celibatar. ♦ (Rar) Tânăr bun de însurat; flăcău. – Din ucr. holtjaj.
- HOLTEÍ2, holteiesc, vb. IV. Intranz. A trăi necăsătorit; a-și petrece viața de holtei1; a burlăci. – Din holtei1.
- Sinonime: HOLTÉI s., adj. v. celibatar.
- Sinonime: HOLTEÍ vb. v. burlăci.
- Antonime: Holtei – familist
- Ortografie: holtéi s. m., pl. holtéi, art. holtéii
- Ortografie: holteí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. holteiésc, imperf. 3 sg. holteiá; conj. prez. 3 sg. și pl. holteiáscă
Exemple pentru holtei
- Couldn't select: Table './citatep_citatepedia/citatepedia' is marked as crashed and last (automatic?) repair failed
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2026 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia
