hogeag
- HOGEÁG, hogeaguri, s.n. 1. (Reg.) Coș (la o casă); horn, fumar. 2. (Înv.; în forma ogeac) Numele unui corp de trupă; loc sau local unde stătea acest corp. [Var.: ogeác s.n.] – Din tc. ocak.
- Sinonime: HOGEÁG s. v. campadură, cămin, coș, horn.
- Ortografie: hogeág s. n., pl. hogeáguri
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2026 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia
