gornic
- GÓRNIC, gornici, s.m. (Reg.) 1. Pădurar, pândar. 2. (Entom.) Croitor. – Probabil din sl. *goriniku (< gora 'munte, pădure').
- Sinonime: GÓRNIC s. v. pădurar, pândar.
- Sinonime: GÓRNIC s. v. croitor.
- Ortografie: górnic s. m., pl. górnici
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2026 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia
