dictionar roman englez

fuscel


  1. FUSCÉL, fuscei, s.m. 1. Fiecare dintre vergelele trecute printre firele de urzeală la războiul de țesut; vergea, joardă. 2. Fiecare dintre vergele sau scândurile orizontale care formează treptele unei scări. 3. Fiecare dintre vergelele verticale ale loitrei carului. 4. (Rar) Cotor de ceapă. [Var.: fușcél, fuștél s.m.] – Lat. *fusticellus (< fustis, 'băț, țăruș').
  2. FUȘCÉL s.m. v. fuscel.
  3. Sinonime: FUSCÉL s. v. bâtă, ciomag, cotoc, fofează, măciucă.
  4. Sinonime: FUSCÉL s. (TEHN.) 1. spiță, treaptă, (reg.) cui, pretcă, stinghie. (~ al unei scări de lemn.) 2. ver-gea, (reg.) joardă. (~ la războiul de țesut.) 3. (prin Transilv.) șiștoare. (~ la loitre.)
  5. Ortografie: fuscél s. m., pl. fuscéi
Contact | Noutăți | Unelte gratuite

Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2026 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia

www.ro-en.ro trafic.ro