dictionar roman englez

fulguire


  1. FULGUÍRE, fulguiri, s.f. Acțiunea de a fulgui și rezultatul ei; fulguială, fulguit. – V. fulgui.
  2. Sinonime: FULGUÍRE s. v. fulguială.
  3. Ortografie: fulguíre s. f., g.-d. art. fulguírii; pl. fulguíri

Exemple pentru fulguire

  • Era început de primăvară, prin martie, și pe ferestrele deschise năvălea lumină nouă, ca o fulguire de aur. Domnu Trandafir ne privea vesel cu ochii lui negri.
    - Băieți, zise deodată domnu Trandafir, astăzi trebuie să ieșim și noi ca gâzele, la soare...
    într-un freamăt de bucurie, ne îmbulzirăm spre ușă și ieșirăm în ceardacul larg, de unde se vedea, revărsat pe vale, șesul cel mare al Șiretului, subt aburii subțiri [...] (Mihail Sadoveanu)
    » mai multe citate despre fulguire...
Contact | Noutăți | Unelte gratuite

Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2026 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia

www.ro-en.ro trafic.ro