exila
- EXILÁ, exilez, vb. I Tranz. A condamna le exil, a pedepsi cu trimiterea în exil; a surghiuni. ♦ Refl. A se retrage, a se izola, a pleca de bunăvoie (din localitatea de baştină sau din ţară). [Pr.: eg-zi-] – Din fr. exiler.
- Sinonime: EXILÁ vb. 1. v. surghiuni. 2. a pribegi. (A fost nevoit să se ~.)
- Ortografie: exilá vb. [x pron. gz], ind. prez. 1 sg. exiléz, 3 sg. şi pl. exileáză
Exemple pentru exila
- Couldn't select: Table './citatep_citatepedia/citatepedia' is marked as crashed and last (automatic?) repair failed
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2025 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc şi informaţii puse la dispoziţie de DEX online şi Citatepedia