erbivor
- ERBIVÓR, -Ă, erbivori, -e, adj., s.n. 1. Adj. Care se hrănește numai cu plante. 2. S.n. (la pl.) Ordin de mamifere care se hrănesc numai cu plante; (și la sg.) animal din acest ordin. – Din fr. herbivore.
- Sinonime: ERBIVÓR adj. (rar) plantivor. (Animal ~.)
- Ortografie: erbivór adj. m., pl. erbivóri; f. sg. erbivóră, pl. erbivóre
- Ortografie: erbivór s. n., pl. erbivóre
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2026 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia