dor
- DOR, doruri, s.n. 1. Dorință puternică de a vedea sau de a revedea pe cineva sau ceva drag, de a reveni la o îndeletnicire preferată; nostalgie. ◊ Loc. adv. Cu dor = duios; pătimaș. 2. Stare sufletească a celui care tinde, râvnește, aspiră la ceva; năzuință, dorință. 3. Suferință pricinuită de dragostea pentru cineva (care se află departe). 4. (Pop.) Durere fizică. Dor de dinți. 5. Poftă, gust (de a mânca sau de a bea ceva). De dorul fragilor (sau căpșunilor) mănânci și frunzele. 6. Atracție erotică. 7. (Pop.; în loc. adv.) În dorul lelii = fără țintă hotărâtă, fără rost, la întâmplare. – Lat. pop. dolus (< dolere á durea').
- Sinonime: DOR s. 1. alean, nostalgie. (Cântă ca să-și mai potolească ul.) 2. v. aspirație.
- Sinonime: DOR s. v. durere.
- Ortografie: dor s. n., pl. dóruri
Exemple pentru dor
- Mi-e dor de casă.
- Mi-e dor de tine.
- Mă dor picioarele din cauza pantofilor.
- Îmi e dor de tine.
- Ți-a fost dor de mine?
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2026 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia