dictionar roman englez

dojenire


  1. DOJENÍRE, dojeniri, s.f. Acțiunea de a (se) dojeni și rezultatul ei; mustrare. – V. dojeni.
  2. Sinonime: DOJENÍRE s. 1. v. certare. 2. v. ceartă.
  3. Ortografie: dojeníre s. f., g.-d. art. dojenírii; pl. dojeníri
Contact | Noutăți | Unelte gratuite

Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2026 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia

www.ro-en.ro trafic.ro