debil
- DEBÍL, -Ă, debili, -e, adj. (Despre ființe) Lipsit de rezistență la eforturi fizice și la boli; firav, plăpând, slăbuț. ◊ (Substantivat) Debil mintal = persoană care suferă de debilitate mintală. – Din fr. débile, lat. debilis.
- Sinonime: DEBÍL adj. delicat, firav, fragil, gingaș, pirpiriu, plăpând, prizărit, sfrijit, slab, slăbănog, slăbuț, șubred, (pop.) pițigăiat, (înv. și reg.) mârșav, ticălos, (reg.) gubav, morânglav, (Munt. și Transilv.) sighinaș, (Munt. și Olt.) șiștav. (Un copil ~; o constituție ~.)
- Antonime: Debil – puternic, tare, vânjos, vânos, vârtos, viguros, voinic
- Ortografie: debíl adj. m., pl. debíli; f. sg. debílă, pl.debíle
Exemple pentru debil
- Cel puternic, trebuie să domine și să nu se amestece cu cel slab, ceea ce ar însemna sacrificiul proprii naturi înzestrate. Numai cel născut slăbănog se poate uita la acest principiu ca fiind crud, și dacă face asta este pur și simplu pentru că are un caracter debil și o minte îngustă; deoarece dacă o astfel de lege nu conduce procesul de evoluție atunci dezvoltarea unei vieți organice superioare nu ar fi deloc de conceput. (Adolf Hitler)
» mai multe citate despre debil...
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2026 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia