curmare
- CURMÁRE, curmări, s.f. Acțiunea de a (se) curma; încetare, contenire. – V. curma.
- Sinonime: CURMÁRE s. 1. v. încetare. 2. întrerupere, oprire, (fig.) stăvilire. (~ scandalului.)
- Ortografie: curmáre s. f., g.-d. art. curmării; pl. curmări
Exemple pentru curmare
- Couldn't connect to MySQL
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2026 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia