cununie
- CUNUNÍE, cununii, s.f. 1. Căsătorie (religioasă). ◊ Loc. adj. Cu cununie = (despre soț sau soție) căsătorit religios. ◊ Expr. A lua (pe cineva) cu cununie = a se căsători cu cineva (religios). 2. (Concr.) Cunună (3). ◊ Expr. A(-și) pune cununiile (pe cap) = a (se) cununa. – Cununa + suf. -ie.
- Sinonime: CUNUNÍE s. 1. căsătorie, (pop.) nuntire, nuntit. (~ oficiată la biserica ...) 2. cunună, (reg.) pirostrie. (~ pentru miri.)
- Ortografie: cununíe s. f., art. cununía, g.-d. art. cununíei; pl. cununíi, art. cununíile
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2026 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia