culegar
- CULEGÁR, culegare, s.n. Instrument de metal de forma unei cutii alungite, cu trei pereți, dintre care unul mobil, care servește tipografului să așeze una câte una literele în rânduri egale, formând textul de imprimat; vingalac. – Culege + suf. -ar.
- Sinonime: CULEGÁR s. (TIPOGR.) culegău, vingalac, (rar) colțar, compozitor.
- Ortografie: culegár s. n., pl. culegáre
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2026 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia
