critica
- CRITICÁ, crític, vb. I. Tranz. A dezvălui lipsurile, greșelile, defectele unor persoane, ale unei opere, ale unor stări de lucruri (arătând cauzele și indicând mijloacele de îndreptare). ♦ A aprecia valoare etica, artistică etc. a unei opere. ♦ A arăta cu răutate (sau cu exagerare) părțile slabe ale unui lucru sau ale unei persoane; a comenta în chip răutăcios, născocind lipsuri și greșeli; a bârfi. – Din fr. critiquer.
- Sinonime: CRÍTICĂ s. obiecție, observație, rezervă, (rar) observare. (Are unele ~ după lectura romanului.)
- Sinonime: CRITICÁ vb. (pop.) a cârti, (fam. fig.) a scutura. (L-a ~ zdravăn.)
- Antonime: A (se) critica – a (se) lăuda
- Antonime: Critică – laudă
- Ortografie: criticá vb., ind. prez. 1 sg. crític, 3 sg. și pl. crítică
- Ortografie: crítică s. f., g.-d. art. críticii; (observații critice) pl. crítici
Exemple pentru critică
- Face critică de dragul criticii.
- Critica este prejudecată devenită credibilă. (H.L. Mencken)
» mai multe citate despre critica...
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2024 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia