creier
- CRÉIER, creieri, s.m. 1. Partea cea mai importantă a sistemului nervos central la animale, organ al gândirii și al conștiinței la om, situat în cutia craniană și compus din trunchiul cerebral, creierul mic și emisferele cerebrale. ◊ Creierul mic = parte a creierului situată in regiunea posterioară și inferioară a craniului; cerebel. Creierul mare = parte a creierului situată în regiunea anterioară și superioară a craniului. 2. Fig. Minte, inteligență, judecată. ♦ Element care organizează și conduce o acțiune. 3. (În expr.) Creierii (sau creierul) munților = locurile cele mai înalte și mai greu accesibile ale munților. [Var.: (înv.) críer s.m.] – Lat. c(e)rebellum.
- Sinonime: CRÉIER s. (ANAT.) 1. (impr.) encefal. 2. creierul mic v. cerebel.
- Sinonime: CRÉIER s. v. butuc, deșteptăciune, intelect, inteligență, judecată, minte, pricepere, rațiune, spirit.
- Ortografie: créier (anat.) s. m., pl. créieri
- Ortografie: créier (persoană, element conducător) s. n., pl. créiere
Exemple pentru creier
- Nu trebuie să fim mândri că avem creier. (Adi de la Vâlcea)
» mai multe citate despre creier...
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2026 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia