cortegiu
- CORTÉGIU, cortegii, s.n. Șir de persoane care însoțesc o ceremonie; convoi. ♦ Fig. Șir, înșirare. – Din it. corteggio, fr. cortege.
- Sinonime: CORTÉGIU s. 1. v. alai. 2. v. procesiune.
- Ortografie: cortégiu s. n. [-giu pron. -giu], art. cortegíul; pl. cortegíi, art. cortegíile (sil. -gi-i-)
Exemple pentru cortegiu
- Când tot ce ți-a oferit viața ai trăit până la paroxism, până la suprema încordare, ai ajuns la acea stare în care nu mai poți trăi nimc fiindcă nu mai ai ce. Chiar dacă n-ai străbătut în toate direcțiile acestei trăiri este suficient să le fi dus la limită pe principalele. Și când simți că mori de singurătate, de disperare sau de iubire, celelalte împlinesc acest cortegiu infinit dureros. Sentimentul că nu mai poți trăi după astfel de vârtejuri rezultă și din faptul unei consumări pe un plan interior. Flăcările vieții ard într-un cuptor închis de unde căldura nu poate ieși. (Emil Cioran)
» mai multe citate despre cortegiu...
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2026 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia