consistoriu
- CONSISTORIU, consistorii, s.n. 1. Adunare de cardinali convocată de papă. 2. Adunare de pastori sau de rabini. 3. Organ administrativ și disciplinar în conducerea unor biserici. – Din lat. consistorium, fr. consistoire.
- Sinonime: CONSISTÓRIU s. (BIS.) (înv.) ordinariat. (Un ~ catolic.)
- Ortografie: consistóriu s. n. [-riu pron. -riu], art. consistóriul; pl. consistórii, art. consistóriile (sil. -ri-i-)
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2026 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia
