confuzie

CONFÚZIE, confuzii, s.f. 1. Faptul de a confunda; încurcătură; lipsă de orientare (în diverse probleme). ◊ Confuzie mintală = stare patologică ce se caracterizează prin tulburări de percepţie, orientare, raţionament, memorie etc., însoţite uneori de agitaţie. 2. (Jur.; în forma confuziune) Stingere a unei obligaţii prin întrunirea, în aceeaşi persoană, a calităţilor de creditor şi debitor. [Var.: confuziúne s.f.] – Din fr. confusion, lat confusio, -onis.

Sinonime: CONFÚZIE s. 1. încurcătură, zăpăceală, (Transilv.) îngăimăceală, (fam.) halima. (S-a produs o ~ de nedescris.) 2. imprecizie, neclaritate, nelămu-rire, neprecizie, obscuritate, (fig.) nebulozitate. (~ în exprimare.)

Ortografie: confúzie s. f. (sil. -zi-e), art. confúzia (sil. -zi-a), g.-d. art. confúziei; pl. confúzii, art. confúziile (sil. -zi-i-)

"Confuzie" e un cuvânt pe care l-am inventat pentru o ordine pe care încă nu am înţeles-o. (Henry Miller)
» mai multe citate despre confuzie...

Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2026 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc şi informaţii puse la dispoziţie de DEX online şi Citatepedia