colnic
- COLNÍC, colnice, s.n. 1. Colină1. 2. Drum îngust care trece peste un deal sau prin pădure. 3. Loc mic, în pădure, lipsit de arbori; luminiș. – Din bg., scr. kolnik.
- Sinonime: COLNÍC s. v. colină, delușor, luminiș, poiană.
- Ortografie: colníc s. n., pl. colníce
Exemple pentru colnic
- Realism
Mă suflete, tâlhar de primăveri,
De azurii migdale și tării
Întoarce și tu coarda pe averi
Și te ridică-n sure clădării.
Privește, am rămas doar noi calici,
Cu tidva și cu tolba de imagini
Din rime potrivim mereu panglici
Și-n buzunar ne miaună paragini.
Ce te mai uiți la acatiste și iconi,
La glorii afumate, la candori?
Imită larg atâția histrioni
Și-om hăuli și noi între comori.
Poema noastră nu ne dă nimic
Nici în gâtlej și nici îmbrăcământ.
La dracu toată zarea din colnic
Mai bună e o traistă de pământ. (Ion Pena)
» mai multe citate despre colnic...
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2026 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia
