dictionar roman englez

coleric


  1. COLÉRIC, -Ă, colerici, -ce, adj., s.m. și f. (Persoană) care se înfurie ușor, care are izbucniri de mânie. – Din fr. colérique.
  2. Sinonime: COLÉRIC adj. v. violent.
  3. Antonime: Coleric – flegmatic
  4. Ortografie: coléric adj. m., s. m., pl. colérici; f. sg. colérică, pl. colérice

Exemple pentru coleric

  • La mer
    Ceață albă plutește dincolo de sarturi,
    Luna barbară pe cerul de iarnă, ud și greu,
    Lucește ca un ochi galben și furios de leu
    Dincolo de-ale norilor brocarturi.

    Cârmaciul tăcut, aplecat peste timonă,
    E doar o umbră spectrală-n întuneric –
    Iar în sala mașinilor, vibrând coleric,
    Bat pistoanele-n cadențare grea, cazonă.

    Furtuna și-a lăsat însemnele-i zbârlite
    Pe cupola imensă-a apelor mereu nepotolite,
    Șuvoaie lungi de spume-îngălbenite
    Plutesc pe valuri asemeni unor dantele încâlcite. (Oscar Wilde)
    » mai multe citate despre coleric...
Contact | Noutăți | Unelte gratuite

Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2026 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia

www.ro-en.ro trafic.ro