dictionar roman englez

coif


  1. COIF, coifuri, s.n. Acoperământ de metal sau de piele pentru protecția capului, purtat în trecut de unii ostași în timpul luptei. ♦ Caschetă de hârtie în formă de bicorn, cu care se joacă copiii, care se poartă ocazional pentru a proteja capul de soare etc. – Lat. cofea.
  2. Ortografie: coif s. n., pl. cóifuri

Exemple pentru coif

  • Cum stam în noapte
    Cum stam în noapte lângă o groaznică ebree,
    Cum șed două cadavre pe-un singur așternut,
    Mă prinse dor, alături de acest corp vândut,
    De trista frumusețe ce-n brațe n-o să-mi stee.

    Vedeam cu-nchipuirea iar măreția dragă
    Și ochiul ei puternic, cu farmec înarmat,
    Și părul ce-i făcuse un coif îmbălsămat,
    A căror amintire îmi dau amor și vlagă.

    Cu ce smerenie trupul ți-aș săruta pe veci,
    Din talpa răcoroasă la pletele cernite,
    Desfășurând comoara de rasfățări iubite,

    De ai putea, regină prea crudă! doar o seară,
    Storcând din ochi de piatră o lacrimă ușoară,
    Să adumbrești splendoarea pupilei tale reci. (Charles Baudelaire)
    » mai multe citate despre coif...
Contact | Noutăți | Unelte gratuite

Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2026 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia

www.ro-en.ro trafic.ro