clopotar
- CLOPOTÁR, clopotari, s.m. 1. Persoană care trage clopotele (1) la biserică. 2. Persoană specializată în fabricarea clopotelor (1). – Clopot + suf. -ar.
- Sinonime: CLOPOTÁR s. (prin Transilv.) sfăt. (~ la biserică.)
- Ortografie: clopotár s. m., pl. clopotári
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2026 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia