cioplitor
- CIOPLITÓR, -OÁRE, cioplitori, -oare, subst. 1. S.m. și f. Persoană care cioplește, care se ocupă cu cioplitul. 2. S.n. Rindea cu talpa curbă; p. ext. cuțitoaie. 3. S.n. Unealtă cu care potcovarul curăță copita calului. – Ciopli + suf. -tor.
- Sinonime: CIOPLITÓR s. v. dulgher, lemnar, pietrar, sculptor, tâmplar.
- Sinonime: CIOPLITÓR s. cuțitoaie, (reg.) scoabă, teslă. (Cu ul potcovarul curăță copita calului.)
- Ortografie: cioplitór (persoană) s. m. (sil. -pli-), pl. cioplitóri
- Ortografie: cioplitór (instrument) s. n. (sil. -pli-), pl. cioplitoáre
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2026 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia