ciocnire
- CIOCNÍRE, ciocniri, s.f. Acțiunea de a (se) ciocni. 1. Lovire (însoțită de zgomot) între două obiecte tari; ciocnitură. 2. Fig. Luptă între interese sau idei diferite. 3. Fig. Bătălie, luptă între două armate sau două grupuri adverse de oameni. – V. ciocni.
- Sinonime: CIOCNÍRE s. v. animozitate, bătălie, ceartă, conflict, dezacord, dezbinare, diferend, discordie, discuție, disensiune, dispută, divergență, gâlceavă, încăierare, în-fruntare, litigiu, luptă, neînțelegere, vrajbă, zâzanie.
- Sinonime: CIOCNÍRE s. 1. izbire, lovire, tamponare, (livr.) coliziune, impact, (rar) întreciocnire. (~ a unor mașini.) 2. v. ciobire. 3. v. spargere.
- Ortografie: ciocníre s. f., g.-d. art. ciocnírii; pl. ciocníri
Exemple pentru ciocnire
- Dacă în prima ciocnire cu viața se dă bătut, atunci ce va fi viitorul? (Liviu Rebreanu)
» mai multe citate despre ciocnire...
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2024 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia