dictionar roman englez

cin


  1. CIN1, cinuri, s.n. (Înv.) 1. (În societatea medievală) Poziție socială înaltă. ♦ Stare socială. 2. Ordin preoțesc sau călugăresc; tagmă. – Din sl. cinu.
  2. CIN2, cinuri, s.n. (Înv. și reg.) Luntre mică (pescărească). – Din scr. èun.
  3. Sinonime: CIN s. v. bandă, breaslă, buluc, ceată, cârd, corporație, demnitate, droaie, funcție, gloată, grămadă, grup, îndeletnicire, meserie, mulțime, ocupație, pâlc, post, poziție, profesiune, rang, serviciu, slujbă, stol, tagmă, treaptă.
  4. Sinonime: CIN s. (BIS.) tagmă, (înv.) ceată, schimă. (ul preoțesc.)
  5. Sinonime: CIN s. (Olt.) pream. (ul este o luntre mică.)
  6. Ortografie: cin (ordin preoțesc, luntre) s. n., pl. cínuri
Contact | Noutăți | Unelte gratuite

Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2026 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia

www.ro-en.ro trafic.ro