cianura
- CIANURÁ, cianurez, vb. I. Tranz. Asupune minereurile operației de cianurare. [Pr.: ci-a-] – Din fr. cyanurer.
- CIANÚRĂ, cianuri, s.f. Sare a acidului cianhidric. [Pr.: ci-a-] – Din fr. cyanure.
- Sinonime: CIANÚRĂ s. (CHIM.) (rar) prusiat.
- Ortografie: cianurá vb., ind. prez. 1 sg. cianuréz, 3 sg. și pl. cianureáză
- Ortografie: cianúră s. f. (sil. ci-a-), g.-d. art. cianúrii; pl. cianúri
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2026 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia
