ci
- CI conj. (Adversativ; după o negație sau o propoziție negativă) (Ba) dimpotrivă. Nu avea băieți, ci numai fete. 2. (Adversativ; înv. și pop.; după o propoziție afirmativă căreia i se opune o afirmație contrară sau restrictivă). Cu toate acestea; totuși. ♦ (După o propoziție ipotetică sau condiționată) Dar, însă. 3. (Adversativ; reg.; adesea împreună cu un imperativ; arată nerăbdarea) Dar... 4. (Consecutiv; rar) Prin urmare, deci. – Din ce.
- Sinonime: CI conj. 1. dar, însă, numai, (reg.) fără, (Ban. și Transilv.) ma. (Nu-i prost cine dă, ~ cel ce rabdă.) 2. cât. (Nu din zori și până-n seară, ~ din seară până-n zori.)
- Ortografie: ci conjcț.
Exemple pentru ci
- Nenorocirea, când vine pe capul omului, nu vine singură, ci mai trage și al
- Nu plătește bogatul, ci săracul.
- Nu te uita la haine, ci la ce este în haine.
- Nu vedem lucrurile așa cum sunt ele, ci așa cum suntem noi.
- Vântul la pământ n-aruncă buruieni, ci pe cei mai mari copaci.
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2026 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia