chiuit
- CHIUÍT, chiuituri, s.n. 1. Strigăt ascuțit, puternic și prelung (de bucurie, de îndemn etc.); chiuitură (1), hăulire, hăulit. 2. Chiuitură (2), strigătură. [Pr.: chi-u-] – V. chiui.
- Sinonime: CHIUÍT s. 1. v. chiot. 2. v. strigătură.
- Ortografie: chiuít s. n. (sil. chi-u-), pl. chiuíturi
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2026 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia
