ceruire
- CERUÍRE, ceruiri, s.f. Acțiunea de a cerui; ceruit. – V. cerui.
- Sinonime: CERUÍRE s. ceruială, ceruit. (~ parchetului.)
- Ortografie: ceruíre s. f., g.-d. art. ceruírii; pl. ceruíri
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2026 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia
