buc
- BUC1 subst. (Reg., în loc, adv.) Într-un buc = imediat, într-o clipă, foarte repede. – Et. nec.
- BUC2, (2) buci, s.m. (Reg.) 1. Pleavă rămasă după vânturarea semințelor de cânepă sau de in, după măcinarea boabelor de porumb etc. 2. (La pl.) Scame rămase de la melițarea și pieptănarea inului și a cânepii. – Cf. alb. b y k.
- Ortografie: buc (pleavă) s. m., (scame de cânepă, in) pl. buci
- Ortografie: buc (în expr.) s. n.
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2026 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia
