borceag
- BORCEÁG, (1) s.m., (2) borceaguri, s.n. 1. S.m. Numele a două plante: a) măzăriche; b) plantă erbacee agățătoare, cu florile de culoare albă-gălbuie sau purpurie și cu fructe în formă de păstăi păroase (Vicia pannonica). 2. S.n. Amestec de măzăriche sau de mazăre furajeră cu o cereală păioasă, folosit ca nutreț. – Din bg. borèak.
- Sinonime: BORCEÁG s. 1. v. măzăriche. 2. v. măzăriche.
- Ortografie: borceág (plantă) s. m.
- Ortografie: borceág (nutreț) s. n., pl. borceáguri
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2026 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia