bleg
- BLEG, BLEÁGĂ, blegi, -ge, adj. 1. (Despre animale) Cu urechi care atârnă în jos; clăpăug; (despre urechile animalelor) care atârnă în jos; (despre oameni) cu urechile îndepărtate de cap; (despre urechile oamenilor) îndepărtate de cap (și atârnând în jos). 2. Lipsit de energie, de voință (și prost). – Cf. scr. b l e k a.
- Sinonime: BLEG adj., s. 1. adj., s. v. prost. 2. adj. indolent, lălâu, moale, molatic, molâu, mototol, (reg.) tofolog, (fig.) băligos, mălăieț, mămăligos. (O ființă eagă.) 3. adj. v. clăpăug.
- Antonime: Bleg – deștept, căpățănos, căpos, cuminte, înțelept, isteț, mintios
- Ortografie: bleg adj. m., pl. blegi; f. sg. bleágă pl. blége
Exemple pentru bleg
- Degradări
Mărunt și păcătos sub cer
Totuși cu râvnă mai visez un pisc.
Trufia bleg am pus-o în cuier
Și umil câte-o șuetă mai isc.
Crezui odată în minuni, destul.
Cetăți cădeau, mureau dureri mârșave,
Avea tot orbul soare în pătul
Și 'nalt sunau aplauzele grave.
Ci anii curseră sătui de glod.
Arcaș, văzduh s-au poticnit în trestii.
N-a izbăvit tăria un crâmpei de rod
Gemea în jurul doldora de bestii.
Cu arcul frânt, tocit, bolnav
Astăzi mai urc între zăbrele
Și de azur, de vis gângav
Strâng putregai și scrum de stele. (Ion Pena)
» mai multe citate despre bleg...
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2026 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia