biunivoc
- BIUNIVÓC, -Ă, biunivoci, -ce, adj. (Mat.) Care se află într-un raport reciproc și exclusiv de unu la unu. [Pr.: bi-u-] – Din fr. biunivoque.
- Ortografie: biunivóc adj. m. (sil. bi-u-) univoc
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2026 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia