binoclu
- BINÓCLU, binocluri, s.n. Instrument optic alcătuit din două mici lunete terestre, folosit pentru a vedea obiectele situate la (mare) distanță. – Din fr. binocle.
- Sinonime: BINÓCLU s. (înv.) perspectivă. (Privește prin ~.)
- Ortografie: binóclu s. n. (sil. -clu; mf. bin-), art. binóclul; pl. binócluri
Exemple pentru binoclu
- Couldn't connect to MySQL
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2026 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia