aruncare
- ARUNCÁRE, aruncări, s.f. Acțiunea de a (se) arunca; aruncătură. ♦ Probă atletică de azvârlire a discului, suliței, greutății etc. – V. arunca.
- Sinonime: ARUNCÁRE s. 1. azvârlire, lepădare, zvârlire. (~ unei sticle sparte.) 2. v. proiectare. 3. azvârlire, lansare, tragere. (~ unei săgeți.) 4. v. doborâre. 5. v. cheltuire.
- Ortografie: aruncáre s. f., g.-d. art. aruncării; pl. aruncări
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2026 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia