ara
- ĂRA interj. V. îra.
- ARÁ, ar, vb. I. Tranz. A răsturna cu plugul brazde de pământ în vederea pregătirii solului pentru cultivare. – Lat. arare.
- Sinonime: ARÁ vb. (rar) a scurma. (Tractoarele ~ pământul.)
- Ortografie: ará vb., ind. prez. 1 sg. ar, 2 sg. ari, 3 sg. şi pl. áră
Exemple pentru Ara
- Boii ară şi caii mănâncă.
- Acuma Irina noastră cea de odinioară murise; povestirea copilului îmi adusese aminte de toate cele de demult frumoase şi pentru totdeauna pierdute. Murise, lăsând sufletul ei cald şi mintea ei bogată copilului - care sta acum sub mesteceni la malul apei, vorbind cu oiţele lui. Mormântul ei, ca al tuturor în tristele noastre ţintirimuri, n-avea nici un semn şi nici o floare şi Onişor îşi ara ogorul nepăsător, îngrijit numai de holda de mâne. (Mihail Sadoveanu)
» mai multe citate despre ara...
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2025 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc şi informaţii puse la dispoziţie de DEX online şi Citatepedia