aplecare
- APLECÁRE, aplecări, s.f. Acțiunea de a (se) apleca și rezultatul ei. ♦ Fig. Predispoziție, înclinație pentru ceva. – V. apleca.
- Sinonime: APLECÁRE s. I. 1. culcare, culcat, curbare, încli-nare, încovoiere, îndoire, plecare. (~ crengilor încărcate de rod.) 2. v. povârnire. 3. v. strâmbare. II. 1. v. aptitudine. 2. v. simț. 3. v. tendință.
- Antonime: Aplecare – dezdoire
- Ortografie: aplecáre s. f. (sil. -ple-), g.-d. art. aplecării; pl. aplecări
Exemple pentru aplecare
- Aprilie
În aplecare, tâmplă după tâmplă
Ochii albaștri, ochii mei ca mierea.
Aprilie ne dăruie vederea,
Ceea ce am uitat, din nou se-ntâmplă.
Frazele, visul, sufletele numa
Ca de potop salvate simt că sunt.
Se face zi de mugure mărunt
Adăpostit în mintea mea de-acuma.
Nici nu mă tem, nici bucuria nu stă
Mai mult decât stătuse la-nceput.
Vine mereu o pasăre și gustă
Rănind vicleană timpul meu trecut,
Și-n mare taină puiul de lăcustă
Cioplește la vioara lui de lut. (Constanța Buzea)
» mai multe citate despre aplecare...
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2026 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia