ambulacru
- AMBULÁCRU, ambulacre, s.n. Organ în formă de tub subțire, terminat de obicei cu o ventuză, caracteristic echinodermelor și servind la locomoție, respirație și pipăit. – Din fr. ambulacre.
- Ortografie: ambulácru s. n. (sil. -cru), art. ambulácrul; pl. ambulácre
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2026 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia