• Dicţionar explicativ român
• Dicţionar explicativ englez

traducere în englezătraducere în românăexplicaţii în românăîn explicaţiile în românăexplicaţii în englezăîn articole pe blog

Tita

• Traducere "Tita" în engleză
• Explicaţii în română

1. ATÂT, ATÂTA, atâţi(a), atâtea, adv., pron. nehot., adj. nehot. I. Adv. (Mai ales în forma atât) 1. În asemenea măsură, aşa de mult, de tare, de bine, de scump etc. ◊ Expr. Atât..., cât... = în acelaşi grad, număr, preţ etc. ca şi... Atât..., cât şi... = şi..., şi...; nu numai..., ci (şi)... Tot atât = acelaşi lucru, totuna, egal; indiferent. Încă pe atât = dublu. 2. (Indică o gradaţie; în expr.) Cu atât mai bine (sau mai rău) = e mai convenabil (sau mai dezavantajos). Atât mi-a (sau ţi-a etc.) fost, se spune pentru a arăta ivirea iminentă a unei neplăceri, a unui pericol etc. Atât (numai sau doar) că... = numai că..., doar că..., cu singura deosebire că... Cu cât..., cu atât = pe măsură ce..., tot mai mult... Atât..., atât... = în măsura în care... 3. Numai acest (singur) lucru, mai mult nu. Eu atât îţi spun. II. Pron. nehot. (Mai ales în forma atâta) 1. (Înlocuieşte un nume sau o propoziţie, exprimând o măsură, o cantitate etc.) Cum dai merele...? -Atâta! ◊ Expr. Nici atâta = şi mai puţin. Atâta(-i) tot sau atâta şi nimic mai mult = asta e! cu asta am încheiat! să nu aştepţi mai mult! 2. (Înlocuieşte un singur sau ultim lucru care mai trebuie realizat) Atâta mai am de făcut. III. Adj. nehot. (Mai ales în forma atâta) 1. Care este aşa de mult, de tare, de bine etc. Atâta lume. ◊ Loc. adv. De atâtea ori = aşa de des, adeseori. 2. Care este numai acesta, care este ultimul. Atâta lucru pot să spun. ◊ Expr. Atâta lucru = lucru de nimic; motiv neînsemnat. [Gen.-dat.: atâtor şi atâtora] – Lat. eccum-tantum.
2. TÍTLU, titluri, s. n. 1. Calificare căpătată de cineva în urma unor studii speciale într-un anumit domeniu de activitate. ◊ Titlu de glorie = merit, renume, fală. ♦ Demnitate, funcţie, titulatură deţinute de cineva sau acordate cuiva; nume, denumire care corespunde acestor demnităţi, funcţii sau titulaturi. ♦ Calificativ care exprimă o relaţie socială. Titlul de tată. 2. Cuvânt sau text pus în fruntea unei lucrări sau a unei părţi distincte a ei, indicând rezumativ sau sugestiv cuprinsul acesteia; p. gener. orice lucrare editată. ♦ Partea scrisă de la începutul unui film, care indică numele filmului, realizatorii şi studioul care l-a produs. ♦ (La pl.) Traducerea dialogului imprimată pe filmele vorbite în limbi străine. ◊ Loc. adv. Cu titlu de... = cu caracter de, ca... 3. Capitol sau subdiviziune în textele de legi, de regulamente etc. (purtând un număr de ordine). 4. (În sintagmele) Titlu de proprietate = document care stabileşte dreptul de proprietate al cuiva asupra unui obiect. Titlu de valoare = document de valoare care face obiectul unor tranzacţii financiare. 5. Fig. Bază legală, drept. 6. Procent de metal nobil dintr-un aliaj; titru (3). – Din ngr. títlos, lat. titulus. Cf. (pentru sens) fr. t i t r e.
3. TĂTÍŢĂ s. m. (Reg.) Tătic. – Tată + suf. -iţă.
4. CITÁ, citez, vb. I. Tranz. 1. A menţiona, a indica, a numi pe cineva sau ceva (pentru a face cunoscut, pentru a confirma etc. ceva); a reaminti o faptă, o întâmplare care trebuie să servească de exemplu. 2. A reproduce întocmai ceea ce a spus sau a scris cineva; a da un citat. 3. A chema pe cineva înaintea unei instanţe judecătoreşti în calitate de parte într-un proces, de martor sau de informator. – Din fr. citer, lat. citare.
5. ŢÂŢĂ, ţâţe, s. f. 1. (Pop.) Sân, mamelă. ◊ Loc. adj. De ţâţă = (despre copii) sugar. ◊ Loc. adv. La ţâţă = la sân, la piept. ◊ Expr. A da ţâţa = a da să sugă, a alăpta. A avea ţâţă = a avea lapte suficient pentru a-şi alăpta copilul. 2. Gurguiul urciorului, prin care se bea apă. 3. (Pop.) Celulă în care se dezvoltă matca albinelor. 4. Compuse: (Bot.) ţâţa-caprei = a) barba-caprei; b) plantă erbacee cu frunzele alungite, cu florile galbene-aurii (Tragopogon pratensis); ţâţa-oii = a) degetar; b) ciuboţica-cucului; ţâţa-vacii = a) varietate de viţă de vie care produce struguri cu boabe lunguieţe, cărnoase; razachie (Vitis); b) ciuboţica-cucului; c) plantă erbacee cu frunzele dispuse în rozetă şi cu florile galbene, aşezate în umbele la vârful tulpinii (Primula elatior); ţâţa-fiului = plantă de munte cu rizom scurt şi gros, tulpină înaltă, frunze ovale şi flori roşii (Polygonum bistorca); ţâţa-mielului = urechelniţă; ţâţa-oilor = arnică. – Lat. *titia.

Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2026 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc şi informaţii puse la dispoziţie de DEX online şi Citatepedia