cununie
- CUNUNÍE, cununii, s.f. 1. Căsătorie (religioasă). ◊ Loc. adj. Cu cununie = (despre soț sau soție) căsătorit religios. ◊ Expr. A lua (pe cineva) cu cununie = a se căsători cu cineva (religios). 2. (Concr.) Cunună (3). ◊ Expr. A(-și) pune cununiile (pe cap) = a (se) cununa. – Cununa + suf. -ie.
- Sinonime: CUNUNÍE s. 1. căsătorie, (pop.) nuntire, nuntit. (~ oficiată la biserica ...) 2. cunună, (reg.) pirostrie. (~ pentru miri.)
- Ortografie: cununíe s. f., art. cununía, g.-d. art. cununíei; pl. cununíi, art. cununíile
Exemple pentru cununie
- Sânzienele
1. Du-te, Soare, vino, Lună
Sânzienele îmbună,
Să le crească floarea - floare,
Galbenă, mirositoare,
Fetele să le adune,
Să le prindă în cunune,
Să pună la pălărie,
Floare pentru cununie,
Babele să le rostească,
Până-n toamnă să nuntească.
2. Du-te, Lună, vino, Soare,
Că tragem la-nsurătoare,
Cununile neursite,
Zac sub hornuri azvârlite.
» mai multe citate despre cununie...
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2026 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia