urs
- URS, urşi, s.m. 1. Mamifer omnivor cu trupul masiv, acoperit de o blană brună-negricioasă sau roşcată, cu botul ascuţit şi cu coada scurtă (Ursus arctos). ◊ Urs alb (sau polar) = specie de urs cu blana albă, care trăieşte în regiunile arctice (Ursus maritimus). * Expr. A vinde pielea ursului din pădure = a conta pe un lucru înainte de a fi sigur că-l poţi obţine. A trage nădejde ca ursul de coadă = a nădăjdui lucruri imposibil de realizat. A se aduna ca la urs = a se aduna în număr foarte mare. ♦ Epitet dat unui om greoi, ursuz, nesociabil. 2. (Reg.) Boţ de mămăligă cu brânză la mijloc. 3. (Reg.) Fiecare dintre grinzile longitudinale ale unui pod de lemn. ♦ Fiecare dintre stâlpii care susţin talpa prispei la casele ţărăneşti. – Lat. ursus.
- Sinonime: URS s. (ZOOL.) 1. (Ursus) (glumeţ) moş Martin. 2. urs alb (Ursus maritimus) = urs polar; urs polar = urs alb.
- Sinonime: URS s. v. boţ, bulz, cocoloş, menghină.
- Ortografie: urs s. m., pl. urşi
Exemple pentru urs
- Zicea un prieten: să nu te crezi urs, de îndată ce ai ajuns la miere! (Valeriu Butulescu)
» mai multe citate despre urs...
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2025 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc şi informaţii puse la dispoziţie de DEX online şi Citatepedia