dictionar roman englez

tron


  1. TRON1, tronuri, s.n. Scaun, jeț (sculptat și împodobit) pe care stau monarhii la ceremonii; p. ext. simbol al domniei. ◊ Expr. A se urca (sau a se sui) pe tron = a ocupa domnia, a fi încoronat ca monarh. ♦ Fig. Puterea suverană a monarhilor; domnie. ♦ Scaun, jeț special pe care stau prelații (sau suveranii) în timpul unor ceremonii religioase. – Din fr. trône.
  2. TRON2, tronuri, s.n. 1. (Pop.) Ladă în care țăranii își păstrează diverse obiecte, mai ales de îmbrăcăminte. 2. (Reg.) Sicriu. – Din germ. dial. Truh(e)n.
  3. Sinonime: TRON s. v. coșciug, cufăr, domnie, ladă, sicriu.
  4. Sinonime: TRON s. (înv.) scaun, taht. (Domnitorul avea un ~ aurit.)
  5. Ortografie: tron (jeț, ladă) s. n., pl. trónuri
  6. //dexonline.ro/search.php?cuv=tron

Exemple pentru tron

Contact | Noutăți | Unelte gratuite

Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2025 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia

www.ro-en.ro trafic.ro