strangula
- STRANGULÁ, strangulez, vb. I. 1. Tranz. și refl. A (se) omorî prin sugrumare; a (se) sugruma, a (se) gâtui. 2. Tranz. A înăbuși, a sufoca. 3. Tranz. A micșora lățimea secțiunii de curgere a unui fluid într-o conductă, pe cursul unei ape etc. [Var.: ștrangulá vb. I] – Din lat. strangulare.
- ȘTRANGULÁ vb. I v. strangula.
- Sinonime: STRANGULÁ vb. 1. v. sugruma. 2. v. spânzura. 3. v. înăbuși.
- Ortografie: strangulá vb., ind. prez. 1 sg. stranguléz, 3 sg. și pl. stranguleáză
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2024 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia