stabilizator
- STABILIZATÓR, -OÁRE, stabilizatori, -oare, adj., subst. 1. Adj. Care face stabil, care dă stabilitate. 2. S.n. Organ dintr-un sistem tehnic care asigură stabilitatea sistemului. 3. S.n. Aparat sau dispozitiv pentru menținerea constantă a tensiunii surselor de alimentare cu energie electrică. 4. S.n. Partea fixă a ampenajului orizontal al unui avion. 5. S.n. Legătură elastică între capetele osiei unui autovehicul, care împiedică înclinările mari ale acestuia. 6. S.m. Substanță care se adaugă unei soluții pentru a-i mari stabilitatea sau pentru a o stabiliza; stabilizant. – Din fr. stabilisateur.
- Sinonime: STABILIZATÓR s. (CHIM.) stabilizant.
- Ortografie: stabilizatór adj. m., (chim.) s. m., pl. stabilizatóri; f. sg. și pl. stabilizatoáre
- Ortografie: stabilizatór (tehn.) s. n., pl. stabilizatoáre
Exemple pentru stabilizator
- Couldn't select: Table './citatep_citatepedia/citatepedia' is marked as crashed and last (automatic?) repair failed
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2024 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia