stână
- STÂNĂ, stâne, s.f. Așezare păstorească de vară, la munte sau în afara satului (cuprinzând locul și amenajările necesare), unde se adăpostesc oile și ciobanii și unde se prepară produsele din laptele oilor. ◊ Expr. A închide lupul în stână = a-și aduce dușmani în casă. A veni la spartul stânii = a veni prea târziu. – Et. nec.
- STÁNĂ, stane, s.f. Bloc, bolovan mare de piatră; p. ext. stâncă. ◊ Expr. A rămâne (sau a sta, a fi etc.) (ca o) stană (de piatră) = a rămâne (sau a sta, a fi etc.) încremenit, nemișcat. [Var.: (reg.) stan, stean s.n.] – Din sl. stanu.
- Sinonime: STÁNĂ s. v. abis, adânc, prăpastie, stâncă.
- Sinonime: STÂNĂ s. târlă, (rar) oierie, (reg.) băcie, cășărie, colibă, mandră, mutare, odalâc, sălaș, (prin Transilv., Ban. și vestul Munt.) staul. (O ~ de oi, la munte.)
- Ortografie: stánă s. f., g.-d. art. stánei; pl. stáne
- Ortografie: stână s. f., g.-d. art. stânei; pl. stâne
Exemple pentru stână
- Brâncuși: Nu-mi pot imagina o Românie fără oi! Țara mea este cea mai frumoasă stână din lume! (Valeriu Butulescu)
» mai multe citate despre stana...
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2024 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia