spurcat
- SPURCÁT1 s.n. 1. Faptul de a (se) spurca. 2. (Reg.; concr.) Excremente. – V. spurca.
- SPURCAT2 -Ă, spurcați, -te, adj. 1. Murdar; respingător, scârbos, scârnav. ♦ Fig. (Despre vorbe) Trivial, vulgar. ◊ Expr. Spurcat la gură = care spune vorbe triviale, vulgare. 2. (Despre alimente) Care a venit în contact cu ceva scârbos, murdar și nu mai poate fi mâncat; (despre vase) în care (din același motiv) nu se pun alimente pentru oameni. ♦ Oprit, interzis de biserică (în posturi). 3. Fig. (Despre oameni și manifestările lor; adesea substantivat) Vrednic de dispreț; mârșav, ticălos. ♦ (Despre lucruri, fapte etc.) Odios, nesuferit; rău, nedrept. 4. Fig. (Adesea substantivat) Eretic, păgân. ♦ (Substantivat, m. art.) Dracul. – V. spurca.
- Sinonime: SPURCÁT s., adj. v. eretic, schismatic.
- Sinonime: SPURCÁT s. v. aghiuță, antrax, cărbune, dalac, demon, diavol, drac, excrement, fecale, încornoratul, naiba, necura-tul, pustulă malignă, reumatism, satană, tartor.
- Sinonime: SPÚRCAT adj. v. deșănțat, imoral, impudic, indecent, necuviincios, nerușinat, obscen, pornografic, scabros, scârbos, trivial, vulgar.
- Sinonime: SPURCÁT adj. 1. v. profanat. 2. v. oribil.
- Sinonime: SPURCÁT adj. v. carnal, corupt, decăzut, depravat, desfrânat, destrăbălat, dez-mățat, fizic, imoral, impur, infam, josnic, mișel, mișelesc, mizerabil, mârșav, mur-dar, necurat, nedemn, nelegiuit, nemer-nic, nerușinat, netrebnic, pervertit, rușinos, scelerat, stricat, ticălos, tru-pesc, vicios.
- Ortografie: spurcát s. n.
Exemple pentru spurcat
- Couldn't connect to MySQL
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2024 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia